1 Atunci regele s’a tulburat \i s’a suit ]n foi\orul cel de deasupra por@ii \i a pl_ns. |i a\a zicea merg_nd: „Fiul meu, Abesalom, fiul meu! Fiul meu Abesalom!… Mai bine muream eu ]n locul t[u…, eu ]n locul t[u…, Abesalom, fiul meu…, fiul meu…”.
2 |i i s’a spus lui Ioab: „Iat[, regele pl_nge \i se t_nguie dup[ Abesalom”. 3 }n ziua aceea, biruin@a s’a preschimbat ]n jale pentru tot poporul, fiindc[ ]n ziua aceea a auzit poporul spun_ndu-se: „Regele e trist dup[ fiul s[u”. 4 |i’n ziua aceea poporul a intrat ]n cetate furi\_ndu-se, a\a cum se furi\eaz[ un popor c_nd fuge, ru\inat, de la r[zboi. 5 Regele ]nsu\i, acoperindu-\i fa@a, striga cu glas mare: „Fiul meu, Abesalom!… Abesalom, fiul meu!…”.
6 Atunci Ioab a intrat la rege, ]n casa lui, \i a zis: ΓÇ₧Ast[zi ai ru\inat fe@ele tuturor slujitorilor t[i care te-au sc[pat ast[zi de la moarte, pe tine \i vie@ile fiilor t[i \i pe ale fiicelor tale \i vie@ile so@iilor \i @iitoarelor tale, 7 iubindu-i pe cei ce te ur[sc \i ur_ndu-i pe cei ce te iubesc; azi ai ar[tat c[ dreg[torii t[i \i slujitorii t[i sunt o nimica toat[ΓÇÖn ochii t[i; acum \tiu c[ dacΓÇÖar fi tr[it Abesalom, noi to@i am fi ast[zi mor@i, c[ci a\a ar fi fost drept ]n ochii t[i. 8 |i acum, ridic[-te \i ie\i afar[ \i vorbe\te-le servilor t[i de la inim[ la inim[; fiindc[ eu mΓÇÖam jurat pe Domnul c[ dac[ tu nu vei ie\i afar[ ast[zi, la noapte nu va r[m_ne cu tine nici m[car un om; \i vei cunoa\te c[ r[ul acesta va fi mai mare dec_t tot r[ul ce a venit asupr[-@i din tinere@ile tale p_n[ acumΓÇ¥. 9 |i sΓÇÖa ridicat regele \i a \ezut ]n poart[a. |i ]ntregului popor i sΓÇÖa dat de veste, zic_ndu-se: ΓÇ₧Iat[, regele \ade ]n poart[ΓÇ¥.
|i ]ntregul popor a venit ]n fa@a regelui, c[ci israeli@ii fugiser[ fiecare la vatra luib. 10 |i tot
